Despre pubertate si cititul cartilor

Ce treaba are sula cu prefectura, va veti spune. O sa vedeti ca are din cele de mai jos.

Mi-am amintit cat de dor mi-e sa citesc o carte, in sensul ca sa ma scufund de tot intr-insa si timp de 36 de ore  fara oprire sa nu fac decat asta. Pana nu-mi mai pot misca globii oculari si imi amortesc toate membrele si mi se face rau. Sa intru atat de mult in lumea aceea imaginara incat sa ma apuce depresia cand termin cartea si apoi sa nu ma gandesc decat ca urmatoarea carte de acelasi autor trebuie sa fie sigur la fel de interesanta.

Cred ca ultima oara cand eram atat de dependenta de citit era pe la 14 ani, cand terminasem in doua saptamani toata colectia Karl May din biblioteca scolii. Sub patul meu erau mereu  mormane de carti peste care dadea mama si mi le ascundea pentru ca in perioada aceea eram  zombie si total neproductiva la scoala.

Dar atunci aveam si o motivatie sau o explicatie, Nu aveam deloc prieteni pentru ca eram cea mai inalta din  bloc si baietii radeau de mine numindu-ma  Girafa.  Fiindca eram prea mica sa aud de pubertate precoce si nici de Jean Piajet nu aveam cum sa fi auzit, traiam foarte prost toata situatia si evident ca ma consideram ultima gaina de pe fata pamantului care n-o sa fie niciodata pe placul sexului opus. Asa ca de suparare nu mai voiam deloc sa-i vad in fata ochilor si imi vedeam de cartile mele.

 Nici nu mai zic ce trauma am putut avea cand mi-au crescut parca prea cu viteza sanii. Parca seara ma culcasem   plata si a doua zi aveam ditamai sanii de umpleau sutienul mamei pe care l-am probat intr-o zi pe ascuns si am murit de rusine dupa aia. Evident ca eram singura din bloc de varsta mea cu sani si toate fetitele ma puneau sa le arat si lor sa vada cum arata. Fiindca eram deja paranoia in ceea ce priveste si parerile baietilor, imi imaginau ca si ei credeau ca sunt cine stie ce fenomen al naturii. Hihi, ce bleaga puteam fi.

 Ca sa nu ma abat prea tare, episodul asta din viata mea  m-a impins si mai dihai cu nasul in carti. Bineinteles cu consecinte cam nefaste asupra dezvoltarii mele ca fiinta sociala:) Dar  in plan cultural eram cea mai tare din parcare, stiam aproape toate tarile si capitalele lumii si sa le arat pe glob si tot felul de chestii interesante despre fiecare de ramaneau si profesorii masca.

Dar toata magia si pasiunea s-a dus naibii cand mi-am dat seama ca mi-s gagica frumoasa si cand au inceput sa ma bage baietii in seama. Va zic drept ca de atunci nu mai pot gasi deloc, dar deloc acelasi gust pentru citit. Si uneori tare mi-e dor sa fiu din nou fata aceea desteapta din adolescenta.